Orele

Orele este ultimul film pe care l-am vazut ieri in 2 reprize desi are 114min.Este o distributie de exceptie pe care nu o dezvalui,dar povestea te rascoleste.Se pune accent pe nebunia din om,forta de a merge mai departe ,boala,esec,sinucidere.Sunt trei povesti de viata cu un punct comun :lasitatea.M-a rascolit si nu -mi trebuiau asemenea sentimente acum.Viata dicteaza tot.Dumnezeu.Ma las in mainile lui.Ce-o fi o fi!

17iunie

Prima zi de vacanta pt mine pt ca doua zile am fost la scoala.Am judecat o minte ratacita si nu aspru.Ar fi meritat ceva mai dur si ii promisesem si o bataie ,dar noi ,profii de la cnmv nu suntem chiar atat de rai.Nu-l puteam nenoroci pe viata.Sunt obosita si peste cateva zile incepe bacul.Nu stiu daca sa ma duc ori nu.Vreau sa ma plimb cu mocanita si ma voi plimba.Vreau plaja n Italia si sper sa ajung.Mai am si nunti,botezuri in agenda.Sper sa fie o vara linistita si sa ma odihnesc.Ma simt de parca as fi dus un razboi de o suta de ani.Nu mai spun ca astia s anii mei cei mai grei ca mi-e frica de Dumnezeu sa nu mi mai dea.I se da omului cat poate duce-cica.Vacanta placuta!

Abandon

De obicei sunt o persoana cu multa vointa,ambitie si de aceea am reusit in viata.Nu am cedat Am trait situatii limita si am invatat din fiecare cate ceva.Am luptat cu viata ca si cand as fi luptat cu o persoana reala. Apropo, daca viata ar fi in fata mea intruchipata ca persoana reala,i-as trage 2 pumni in fata.
Sa revin la problema.So,for a few months...am incercat sa mi pun la punct problema medicala.Am facut 4 dosare de analize.Am luat tratamente nenumarate.Am cheltuit bani si timp .Am alergat dupa dr., clinici si am cheltuit energie.Plecam la4dim sa ajung la Bucuresti la7 si apoi sa pot ajunge la scoala si Adi la munca la9.Faceam si 3 drumuri pe saptamana.Am facut maraton.Am alergat in Bucuresti si pe autostrada ca nebunii.Totul pana acum 3 zile cand inainte de a incepe tratamentul, am citit cu atentie contractul f.stufos propus de clinica.Am ramas blocata.Am plans 3zile.M-am framantat si am zis STOP!De aici in colo nu mai pot.Nu mai vreau.Ce mi-o fi scris,asta e.Poate ca sunt lasa si poate voi regreta mai tarziu.Riscurile-s prea mari si nu mi le pot asuma.Mi se pare absurd sa platesc unei clinici 200 mil si ei sa nu mi garanteze reusita decat 20-25%si , mai mult,sa mi scrie in cele sapte mii de anexe ca nu-si asuma raspunderea daca mi inteapa vreun organ,daca fac hemoragie si chiar daca mor.Imi asumam eu riscuri si sotul meu care trebuia sa semneze.Am vazut a2a zi ca e soare pe cer si parca simteam ca rade de mine Soarta.Da.Stiu ca s doar o furnica intr-un musuroi.Nu stiu cand soarele va straluci si in sufletul meu si cand voi invata sa merg iar, dar stiu ca e gata-chinul de a spera.Am abandonat cursa.